Domenica, 22 Ottobre 2017
Unitelsardegna Logo
Piattaforma didattica >>
 

SA BATALLA DE MACUMERE INTRAT IN SAS ISCOLAS DE MACUMERE

Pubblicazione: 
Mercoledì, 12 Giugno, 2013 - 12:57

 

SA BATALLA DE MACUMERE INTRAT IN SAS ISCOLAS DE MACUMERE

Duos addòvios pro no fàghere ismentigare sos giòvanos, sos babos e totus sos òmines sardos chi ant gherradu pro liberare sa Sardigna dae sos catalanos- aragonesos in Macumere in cussa malaitta die de su 19 de maju 1478.

Sas duas cunferèntzias in subra de sa Batalla de Macumere ant àpidu unu ospite famadu e chi est piàghidu meda a sos iscolanos e iscolanas de sas iscolas primàrias de Macumere: Lìnardu de Alagon- Cubeddu, su cale est torradu in sa tzitade de Macumere pro contare a sos iscolanos e sas iscolanas, pro mèdiu de su testu iscritu dae s’operadore linguìsticu, sos fatos e sos protagonistas de sa Batalla de Macumere.

A sos addòvios organizados dae s’Amministratzione Comunale de Macumere, cun s’agiudu de sa Biblioteca Comunale e de s’Ufìtziu Limba Sarda de sa Provìntzia de Nùgoro, pro ammentare sos fatos istòricos capitados in su territòriu de Macumere in su 1478, ant partetzipadu 5 sas classes cun 130 pitzinnos e pitzinnas.

Sos fatos e s’istòria de chi ant portadu a sa batalla e sa cronaca de sa batalla est istada contada a manera dereta dae s’ùrtimu Marchese de Aristanis, Lìnardu de Alagon- Cubeddu, su cale at contadu su contu dae tesu meda, tucande dae s’annu 1297, cando su paba Bonifàtziu VIII, aiat criadu e dadu sa Sardigna a su re sos Catalanos- Aragonesos, sena de àere tentu consideru perunu pro su fatu chi in Sardigna, bi fiat galu unu rennu sardu liberu e indipendente: su Giudicadu de Arbarèe, guvernadu dae 400 annos dae sa familia de sos Lacon- Gunale, dae sos Lacon- Gunale e dae sos Serra- Bas.

Pròpriu sa parentela de sa familia Bas cun su re d’Aragona, aiat permìtidu a Ugone II, giuighe de s’Arbarèe de agiudare in s’annu 1323 s’infante (printzipe ereditàriu) Alfonso a conchistare sa Sardigna tota.

A pustis fiat sighida s’amistade e sa collaboratzione intre de su rennu d’Aragona e su Rennu d’Arborèe: su nessi fintzas a su 1347, cando su giughe nou Mariane IV aiat ammentadu “a manera forte” a su re d’Aragona Pedru IV su Tzerimòniosu chi su Giudicadu de Arbarèe fiat unu istadu liberu dae 400 annos!

E tando comente at contadu Lìnardu de Alagon- Cubeddu fiat incumentzada una gherra manna e longa pro liberare sos sardos e sa Sardigna tota dae sos catalanos-aragonesos. Sa gherra fiat sighida puru a pustis de sa morte de Mariane IV dae banda de sos fìgios suos: in primu dae Ugone III e posca dae Lìanora cun su maridu suo Brancaleone Doria e cun sos fìgios issoro Fedèrigu e Mariane V. Ma mortos custos fiat istadu su nepode Guglielmu de Narbona a sighire sa gherra puru a pustis de sa batalla perdida in su 1409 in Seddori.

Unu fradile de Guglielmu, Lìnardu Cubeddu (iaiu de sa mama de Lìnardu Alagon) aiat chircadu e àpidu a pustis de 50 annos de gherra una paghe « onorevole », chi aiat permìtidu a sos abitantes de su Rennu d’Arborea (de su cale sos territòrios istòricos fiant diventados cussos de su Marchesadu de Aristanis) de pasare unu pagu e de torrare a connòschere sa paghe.

Ma mortos totos sos màscios de sa familia Cubeddu, cando su tìtulu fiat istadu assignadu a sa mama de Lìnardu de Alagon- Cubeddu, su vitzerè Nigola de Carroz (issu puru mancari a tesu, parente de sas familias giudicales) aiat chircadu in cada manera de si che lu leare issu su Marchesadu de Aristanis, pensende puru de fàghere cojare su fìgiu suo Dalmàtziu in paris cun Liànora sa fìgia de Lìnardu de Alagon Cubeddu.

Nigola de Carroz disegnu de Giùliu Ledda.jpg

Bidu chi Liànora aiat nadu chi nono pro su coju, tando Nigola de Carroz, aiat disfamadu su Marchesi de Aristanis in cada manera, fintzas a cando su re de s’Aragona, Giuanne su “Sena Fida”, l’aiat “bandidu” dae su rennu.

Lìanora de Alagon Cubeddu disegnu de Giùliu Ledda.jpgDalmàtziu de Carroz disegnu de Giùliu Ledda.jpg

E tando fiat istada torra gherra manna e totale, fintzas a sa batalla de Macumere, inue sos òmines de su Marchese de Aristanis, fiant istados “fatos a bisera” in vàrios logos a curtzu de Macumere.

S’Ufìtziu Limba Sarda, pro mèdiu de s’operadore de Macumere Màriu Antìogu Sanna, at criadu sos testos de su contu bilingue in sardu e in italìanu e sa Biblioteca Comunale pro mèdiu de sa diretora Rita Pinna chi at ghìadu unu grupu de traballu chi at bidu impinniados sos dipendentes Giùliu Ledda (chi est s’artista chi at fatu sos disegnos de sos protagonistas de sa Batalla) e Anna Gemino (chi at criadu sa grafica) pro imprentare unu libreddu de 16 pàginas chi est istadu dadu in donu a sos pitzinnos, a sas pitzinnas ei a sas mastras.

Su contu “Sa Batalla de Macumere”, est istadu presentadu in sas dies de su 15 e de su 21 de maju in sa Biblioteca Comunale cun s’agiudu de sussìdios digitales e mazines de sos logos e de sos protagonistas de s’istòria de sa batalla : a su primu addòviu at partetzipadu su Sìndigu (in èssida) de Macumere s’ab. Riccardu Uda.

de Màriu Antìogu Sanna- Operadore Mandamentu VII

 

Fonte