Giovedì, 21 Settembre 2017
Unitelsardegna Logo
Piattaforma didattica >>
 

SA LIMBA SARDA IN SAS ISCOLAS. PROPOSTAS LUEGO OPERATIVAS, di Bartolomeo Porcheddu

Pubblicazione: 
Lunedì, 22 Giugno, 2015 - 10:06

 

Sunt bessidas una fatu a s’àtera duas propostas pro sa bona iscola sarda presentadas dae sa Regione Autònoma de sa Sardigna. Sa prima si narat “Iscol@”, mancari siat dereta ebbia a s’iscola in limba e cultura italiana in Sardigna, mentres sa segunda, distinada a su sardu in sas iscolas, no at tentu nemmancu s’onore de unu tìtulu.

Su primu progetu “Iscol@” at una dotatzione finantziària de 720 milliones de euro pro sos tres annos 2015-1017, de custos 358,2 milliones andant a s’iscola e 360,9 a s’Universidade (funte Ansa). Pro s’annu currente sa Giunta regionale at intentzione de programmare s’ispesa de 185 milliones de euro, de custos 19,7 milliones pro megiorare s’aprendimentu, 35,5 milliones pro cumbatare sa dispèrdida iscolàstica, e 130 milliones pro interbentos in s’edilìtzia.
Boghendende sos 130 milliones pro s’interbentu in s’edilìtzia iscolàstica, sa parte manna de sos restantes 55 milliones diat dèpere èssere partzida in custa manera: 1 millione prus o mancu at a giuare pro giùghere sa banda larga in sas iscolas, 9 milliones ant a serbire pro fàghere intrare in iscola prus dotzentes (in cales matèrias no est ispetzificadu), 3 milliones pro comporare tablet, 1 millione pro su potentziamentu de sa limba inglesa (chi giai s’istùdiat in totu sos istitutos), 4,6 milliones pro s’isperimentatzione iscolàstica (no est ispetzificadu in cales matèrias), 1 millione pro sa formatzione de sos professores in italianu e matemàtica (chi giai gosant de sas oras prebistas dae su sistema iscolàsticu), 6 milliones pro su biàgiu a iscola de sos istudentes, 6 milliones pro su suportu a sos alunnos cun disabilidade, 5,5 milliones pro s’iscola aberta, est a nàrrere logos in ue fàghere atividade curriculare e extracurriculare (intre àteras s’insinnamentu de sa lògica de sos algorìtmicos, chi diat dèpere giai fàghere parte de su programma iscolàsticu ministeriale). In totu 37,1 milliones de dinari pùblicu sardu dae ue sa limba e sa cultura sarda benint istrangiadas de su totu.

Sa segunda proposta regionale (chentza nùmene), imbetzes, indiritzada a sa limba sarda in sas iscolas, at una dotatzione finantziària de 450 mìgia euro e est distinada a propostas de isperimentatzione de sa limba sarda in sas iscolas. Si sighit a cunsiderare sa limba sarda matèria segundària chi depet intrare in sas iscolas ebbia pro mèdiu de progetos presentados dae sos dirigentes iscolàsticos segundu sos bandos prebistos dae sa Regione. 

In custa bidente disparidade de tratamentu intre matèrias giai ogetu de finantziamentos istatales (foragiadas como cun dinari sardu) e cussas chi pertocant sa limba e sa cultura sarda, benit naturale fàghere unas cantas preguntas:
1) Ite fine at fatu sa proposta de Lege Regionale n. 167 de su 19 de nadale/idas 2014 pro s’inserimentu curriculare de sa limba e cultura sarda in sas iscolas presentada dae sos Cossigieris Paolo Zedda e sighentes, chi prebidet una dotatzione finantziària de 3 milliones de euro?
2) Non diat èssere prus giustu aprovare sa proposta narada subra e pònnere sa limba e sa cultura sarda in sas iscolas faghèndela intrare dae sa gianna de nantis a postu de cussa de segus, est a nàrrere faghende de sa limba e de sa cultura sarda matèrias obligatòrias paris a sas àteras?
3) Ite fine ant fatu toto sos àteros progetos distinados a sa promòvida de sa limba sarda (cuotidianos, periòdicos on line e in pabilu, ràdios e telebisiones, universidade pro sa formatzione de sos insinnantes (Cursu FILS), tzìnema, teatros, ecc.)?
4) Comente si faghet a pensare a un’iscola sarda de su tempus benidore in eu sos istudentes no ant sa possibilidade de imparare matèrias chi pertocant sa connoschèntzia de su territòriu issoro e de sa cultura issoro?
5) Comente si podet pensare de mudare sa cultura achirida in sas iscolas sardas in economia produtiva si a sos istudentes non li benit permìtidu s’impreu de sa limba e de sa cultura de sa Sardigna e, de cunsighèntzia, sa possibilidade de s’ispetzializare in tales matèrias?
6) Ite s’est faghende pro fàghere intrare sa limba sarda in sa pùblica amministratzione pro otènnere, comente giai dae tempus prebident sas leges in matèria, s’indennidade de bilinguismu pro su personale dipendente?

Isetende respostas suddisfaghentes a sas preguntas naradas subra, cun intercessione de sa Dut.ssa Dea Mama, presentamus una proposta de delìbera pro sa “Iscol@” noa sarda.

SA DIRETORA DE SU SERVÌTZIU

BIDA sa proposta de iscola sarda pro su tempus benidore presentada dae su pòpulu sardu in s’andera de su mandadu istituzionale suo chI l’at cunferidu sa natura pro èssere soberanu in su territòriu de sa Sardigna e èssere deputadu pro lege a numenare sos amministradores suos;

LEADU ATU chi sa disocupatzione giovanile est bènnida a èssere in Sardigna unu perìgulu mannu in cantu unu giòvanu subra duos est chentza traballu e chi su personale de s’iscola sarda est como agiummai dae annos andende e miminende;

CUNSIDERADU chi sa dispèrdida iscolàstica ponet sa Sardigna a su primu postu in Italia e a sos primos postos in Europa, in cantu unu giòvanu subra bator abbandonat in antis de s’ora sos istùdios, e s’inditat sa neghe printzipale in su fatu chi s’iscola sarda est a tesu dae sa realidade territoriale sua;

CUNSTATADU chi su modellu de iscola italiana centralizada cun programmas ministeriales uniformes no est bona pro realidades perifèricas e particulares comente sa Sardigna, in ue un’istudente chi agabbat sos istùdios non tenet peruna preparazione, francu in raros casos, de limba, literadura, istòria, geografia, iscièntzias, arte, mùsica e àteru de sa Sardigna;

ABBERADU chi pro sas materia naradas subra, dae su mamentu chi sas matessi non sunt a parte intro de programmas iscolàsticos, no esistit peruna produtzione librària distinada a sas iscolas, chi imbetzes diat àere dadu a sa Sardigna postos calificados de traballu (professores, chircadorres, autores, editores, imprentadores e àteru), e diat àere abertu a sos istudentes sos ogros de sa connoschèntzia dae su generale a su particulare;

ATZERTADU chi unu pòpulu non podet bìvere in sintonia cun su pròpiu territòriu si non nde connoschet cada bisura sua e ogni potentziale e reale resorsa culturale, e pro tantu econòmica, che li garantat unu progressivu isvilupu de lassare a sas generatziones chi ant a bènnere;

RELEVADU chi in Sardigna esistit unu patrimòniu de benes culturales, archeològicos e naturales de inestimàbile balore chi podet èssere abbaloradu in antis de totu cun sa connoschèntzia e s’istùdiu iscientìficu in sas iscolas de ogni òrdine e gradu e in sas universidades;

DELÌBERAT

Pro sos motivos narados subra:
• de distinare a su progetu “Iscol@” sarda sa summa cumplessiva de 720 milliones de Euro pro sos tres annos 2015-2017;
• de tale summa ant a èssere impignados pro s’annu in andera 185 milliones, gosi partzidos: 15 milliones pro megiorare s’aprendimentu, 40 milliones pro sa dispèrdida iscolàstica (chi dae como in antis s’at nàrre “sa bona iscola sarda”), 130 milliones pro interventos in s’edilìtzia.
• Sos 15 milliones deliberados pro s’aprendimentu ant a èssere distinados a s’assuntzione de professores, a sa formatzione o recualificatzione issoro in matèrias chi pertocant sa limba e sa cultura de sa Sardigna.
• Sos 40 milliones istantziados pro “sa bona iscola sarda” sunt gosi partzidos: 20 milliones pro sas famìlias de istudentes in dificultade econòmica; 3 milliones pro sa limba sarda; 4 milliones pro sa cultura sarda; 5 milliones pro su materiale de istùdiu; 3 milliones pro s’aprendimentu de limbas e culturas istràngias pro mèdiu de cumbentziones cun iscolas e universidades de àteros paeses promovende biàgios de istrutzione chi cunsentant a sos sardos de imparare sas limbas istràngias e a sos istudentes de sos àteros paeses de imparare su sardu.

SA DIRETORA DE SU SERVÌTZIU
                                                                                                    Dut.ssa Dea Mama